Stima de sine

Simptome emotionale si consecinte ale stimei de sine reduse

 Stima de sine este un eu-paravan, un scut pe care il construiesti in jurul eului tau adevarat, pentru a supravietui fie in sistemul social din care faci parte, fie in anumite relatii. Cu cat sunt mai mari amenintarile la adresa exprimarii valorii tale personale cu atat este mai scazuta stima de sine si cu atat sunt mai puternice mecanismele tale de protectie.

Depresia

Cele mai multe cazuri de depresie sunt rezultatul unei stime de sine scazute  si nu invers cum ar putea reiesi uneori din anumite lecturi de specialitate. Aceasta nu este singura cauza a depresiei , deoarece unele persoane sufera de depresie cronica care nu este legata de stima de sine și care poate necesita medicatie; depasirea depresiei care are la baza stima de sine scazuta necesita rareori medicamente, iar cand se prescrie tratament farmacologic acesta este de scurta durata. Cele mai multe persoane care sufera de stima de sine scazuta trec prin grade diferite de depresie situationala de-a lungul vietii, in functie de evenimentele aparute – unele persoane se confrunta cu o depresie consistenta pana in momentul in care ajung sa ceara ajutorul si sa incepa procesul de recuperare.

Descurajarea

Descurajarea este o emotie comuna a celor cu stima de sine scazuta , care au asteptari neobisnuit de mari din partea altora și care au obiective , fie nejustificat de mari fie inexistente pentru ei insisi . Lupta pentru obiectivele de neatins este o reteta pentru senzatia de esec . Alte persoane care au o stima de sine scazuta sunt prea descurajati si tematori pentru a incerca lucruri noi, de a initia relatii sau de a incerca sa dezvolte noi competente. Ei se complac si sunt dispusi sa accepte ceea ce le ofera viata , mai degraba decat sa incerce sa faca ceva pentru a se simti mai bine.

Frica si anxietatea

Frica și anxietatea sunt piatra de temelie a ceea ce inseamna o stima de sine scazuta . Stima de sine este bazata pe experientele de viata timpurii, oamenii dezvolta o perspectiva a locului si rolului pe care si-l asuma fata de lume: daca aceasta experienta este pozitiva, persoana se va simti: iubitor , demn  și / sau competent. In cazul in care punctul de vedere al acestei persoane este negativ, acesta va trece prin viata cu frica și anxios , in garda , dezamagit, anticipand ceea ce este mai rau , și incapabil să se relaxeze pana cand reuseste a se recupera in privinta acestei probleme uneori devastatoare a stimei de sine scazute. Aceasta anxietate este extrema si patrunde in toate aspectele vietii persoanei, afectand inclusiv capacitatea de a lua decizii sanatoase, capacitatea de a se ambiționa , capacitatea de a isi reveni dupa o dezamagire, stabilitatea emoțională a persoanei , sustenabilitatea persoanei, energia persoanei, capacitatea persoanei pentru a invata din greșelile sale, deschiderea persoanei de a dezvolta noi competente, capacitatea persoanei de a fi introspectiv.

Cei cu stima de sine scazuta au patru temeri de bază :

• teama de a face ceva care sa confirme propria lor inadecvare .
• teama  ca si altii vor vedea ceea ce au facut si sa recunoasca, de asemenea,  insuficiența lor .
• teama de a pierde ceea ce are , se tem ca succesul nu poate fi sustinut , teama de abandon
• teama iminentei confruntari cu  viitoare umilinte, depresii, devastare sau disperare .

Prin recuperare, aceste temeri sunt risipite treptat , iar persoana devine capabila să raspunda în mod sanatos situatiilor din viața personala.

Hipersensibilitatea

Extrem de sensibili, cei cu stima de sine scazuta simt ca le sunt „ranite sentimentele” in mod frecvent, sunt usor de jignit, sunt predispusi sa devina furiosi sau defensivi  și sunt ușor de provocat . Ei tind să fie excesiv de concentrati pe sine și pot părea insensibili la sentimentele altora sau pot parea in mod eronat ca si cum ar fi increzuti sau narcisisti. In realitate ei sunt in cautarea semnelor de respingere sau dezaprobare din partea celorlalti si foarte des concluzioneaza ca acest lucru se intampla chiar si atunci cand nu este cazul.

Ambivalente afective

Cei care sufera de stima de sine scazuta in mod frecvent simt ca emoțiile lor fluctueaza fara un avertisment sau o cauza prealabila. Acestia pot ” crede ” că cineva ii respinge sau dezaproba pentru a se simti apoi raniti și descurajati sau pot raspunde cu furie. De asemenea, ei pot la un moment dat sa se simta increzători, demni și siguri pe sine pentru ca apoi sa simta opusul fata de cum este perceput de respectivele persoane. Uneori se pot simti competenti si increzatori in sine devenind imediat deprimati la prima simpla greseala. Viata acestor persoane devine astfel un roller coaster, o plimbare tumultoasa printr-o viata plina de emoții si reactii neașteptate care, de obicei, se termina intr-o descriere personala negativa.

Atacuri ale stimei de sine (similare dar diferite de atacurile de panica)

Adesea confundate cu atacurile de panica, atacurile de stima de sine sunt întotdeauna legate de modul în care persoana simte despre el sau ea: este vorba in special de o neadecvare. Aceste atacuri apoi duce la depresie și sentimente de umilire și devastare. Comune într-o anumită masura tuturor celor care sufera de stima de sine scazuta, atacurile de stima de sine apar atunci când o persoana percepe ca a facut o greseala in fata altora sau ca altii vor afla si incepe sa se invinuiasca si sa se urasca pentru propria prostie inchipuita. Astfel persoana sfarseste prin a reactiona nu numai la acele incidente, dar incepe sa anticipeze si alte situatii in care ar putea gresi aparand astfel ura de sine . Reactionand la aceasta teama, persoana poate apoi: a ) sa se izoleze sau să se abtina de la noi activitati , pentru a evita sa mai fie perceputa ca stupida sau proasta , b ) sta linistita și nu face schimb de idei și percepții de teama de a spune ceva ” greșit “, c ) nu interactioneaza cu altii de teama  de respingere, și d ) nu incearca sa isi gaseasca un loc de munca mai bun, din cauza sentimentelor de inadecvare , sau e) sa ramana intr-o relatie distructiva, din cauza temerii de a ramane singura.

 ” Atacurile de stima de sine” apar ori de cate ori o persoana cu stima de sine scazuta face sau spune ceva ce apoi considera ca ar fi fost nepotrivit, prost, nepoliticos, respingator sau inexact. In acel moment, persoana poate trai sentimente de vinovatie, anxietate exagerata, simte ca ii bate inima foarte tare, se inroseste la fata, se simte jenat si se cufunda intr-o tristete si devastare totala. De multe ori se preface bolnav, devine tacut si cauta sa nu fie observat. El va crede ca toata lumea a vazut gafa lui și isi vor forma o parere proasta despre el, chiar crede ca vor rade de el. Atacul de stima de sine poate dura minute, ore, chiar zile în care persoana se invinovateste, se teme sa fie vazut de cineva care a fost prezent la momentul la care crede ca a făcut ” greșeala “, și tinde sa ramana foarte deprimat.

 Toate persoanele care sufera de stima de sine scazuta au aceste atacuri, deși acestea variază în grad si ca severitate in functie de cat de puternic este investita persoana care ii judeca gafa, sau unde este pozitionata social, care este valoarea pe care o acorda opiniilor celor din audienta si care crede ca vor fi repercursiunile. Pe masura ce oamenii trec prin recuperare, aceste atacuri devin treptat mai putin frecvente, mai putin severe si cu o intensitate si durata mai scazuta. Scopul programului de recuperare a persoanelor cu stima de sine scazuta este de a ajunge la punctul în care rareori au un atac de stima de sine, iar daca il au sa il poata controla în 10 minute , fara ca acesta sa isi lase amprenta asupra gandurilor si sentimentelor persoanei in cauza.

Retragerea emotionala

Se intampla destul de frecvent ca persoanele care au o stima de sine scazuta, care au fost abuzati, abandonati sau care pur si simplu au fost tratate nedrept sa fie in imposibilitatea de a recunoaste ceea ce simt. Suferind in multe situatii, aceste persoane simt nevoia de a se proteja prin ridicarea de scuturi emotionale care sa ii protejeze de astfel de situatii si experiente dureroase. Dupa un timp in care au practicat negarea sentimentelor sau ignorarea lor ajung in situatia in care nu mai le pot recunoaste. După ce au fost raniti în mod repetat, fie verbal, emotional sau fizic, isi pot reduce așteptările pe care le au de la altii si de la viata in general . Aceste persoane pot parea disponibile, dar nu initiaza legaturi cu altii, pot simti ca au putine sau nimic de oferit și mai presus de toate, sunt în imposibilitatea de a risca un refuz.

(Aparitia) Timiditatea

Stima de sine scazuta si timiditatea sunt doua lucruri diferite una de cealalta . O persoană poate fi timida și sa nu aiba o stima de sine scazuta . O persoană poate avea stima de sine scazuta si sa nu fie timida. Timiditatea are mai mult de a face cu introversiune și comportamentele invatate. Timiditatea nu este un semn de disfuncție.

Psiholog Sorana Mocanu

Publicat în Fără categorie | Lasă un comentariu

Psihodiagnoza si expertiza psihologica

In zilele noastre psihodiagnoza a devenit o parte integranta a realitatii contemporane. Informatiile oferite de evaluarea psihologica a adus succesul intr-un timp foarte scurt si intr-un mod foarte competent in rezolvarea multor probleme practice din viata curenta. Fiind o sursa uriasa de cercetare, psihodiagnoza se ocupa cu problematici cum ar fi: orientarea in cariera, optimizarea proceselor de instruire si educatie, de aprobarea a deciziilor administrative si de personal, dezvoltarea profesionala, consultanta si activitati terapeutice, expertiza medico-legala psihologica, evaluare ale efectelor psihologice ale publicitatii, prognoza relatiilor interpersonale si de grup in cadrul anumitor decizii, optimizare in domeniul afacerilor, sportului, sanatatii chiar mai mult, mergand pana la interventii sistemice la nivel de politici educationale, medicale, comerciale.

iruCa si specialist in psihologie clinica, psihodiagnoza si expertiza psihologica pot sustine urmatoarele activitati dupa cum urmeaza:

1. Psihodiagnoza individuala si de grup:

- Psihodiagnoza complexa a proceselor mentale, conditiilor si caracteristicilor de personalitate;

- Psihodiagnoza caracteristicilor intelectuale si emotionale ale personalitatii;

- Psihodiagnoza relatiilor interpersonale si intra-grup si a climatului psihologic;

- Psihodiagnoza relatiilor de familie, maritale si parinte-copil;

- Psihodiagnoza copilului mic, copii de varsta presolara, scolara primara si a adolescentilor;

- Evaluarea psihologica complexa a copilului pentru pregatirea si pentru instruirea scolara;

- Orientarea si consilierea in cariera pentru elevi si tineri implicati in alegerea unei profesii;

- Evaluarea psihologica a potentialului profesional, cu scopul de a prognoza directiile optime de dezvoltare a carierei;

- Psihodiagnoza personalului, in scopul imbunatatirii eficientei activitătilor de management;

- Evaluarea caracteristicilor psihologice si a abilitatilor speciale ale sportivilor;

- Evaluarea psihologică și formarea structurii de personal a specialistilor in diferite domenii profesionale (vanzari si servicii, educatie si formare profesionala, medicina, sport, etc).

2. Expertiza psihologica cu furnizarea de rapoarte finale de expertiza:

- Expertiza psihologica in timpul procesului anchetei judiciare si a infractiunilor;

- Expertiza psihologica in cadrul procedurilor juridice civile;

- Expertiza psihologica pentru corpurile de tutela (incredintare minori);

- Alte tipuri de expertiza psihologica. Raportul scris se realizeaza luand in considerare toate aspectele si rezultatele expertizei psihologice.

3. Expertiza psihologică de publicitate:

- Evaluarea eficacitatii psihologice de publicitate;

- Analiza asociatiilor emotionale si semantice care insotesc o reclama;

- Cercetare pe tema publicitate ascunsa a marfurilor interzise la libera circulatie.

Expertiza psihologica sau examinarea psihologica poate dura intre 5 si 30 zile si variaza in functie de numarul de participanti la cercetare si complexitatea problemelor implicate.

 

Publicat în Fără categorie | Lasă un comentariu

Evaluarea psihologica a copilului tau!

Evaluarea psihologica a copilului tau!

Ca parinte, uneori, treci prin situatii de viata mai dificile si te intrebi cum ar trebui sa te comporti fata de copilul tau… Copilul rezoneaza cu parintele si simte drama si incercarile prin care acesta trece.

Cand copilul tau are dificultati academice, observi schimbari comportamentale sau anumite stari emotionale care te ingrijoreaza, acesta este momentul in care identificarea cauzelor este esentiala.

O evaluare prihologica sistemica a familiei si a copilului in special, iti poate oferi raspunsuri la intrebari precum:

  • De ce copilul meu are dificultati la scoala?
  • De ce este copilul meu suparat/ nervos in ultimul timp?
  • De ce nu isi amintesite ce a invatat la scoala astazi sau ieri?
  • De ce copilul meu are dificultati in a se concentra in clasa?
  • De ce trebuie sa il rog mereu/ sa ii reamintesc sa faca ceva?

O evaluare psihologica incepe in general cu un interviu clinic, timp in care psihologul va aduna informatii de la parinti si de la copil; informatii care au legatura cu momentul aparitiei simptomului, severitatea acestuia, detalii care tin de dezvoltarea copilului si istoria de viata a familiei.

Istoria familiei si modul in care membrii acesteia interactioneaza determina si patternurile de comportament ale copilului. Situatii precum divortul, separarea, schimbarea mediului, pot duce la o serie de comportamente greu de gestionat. Aici putem vorbi despre sfidarea fata de un parinte sau alta figura incarcata de autoritate (cum ar fi un profesor), ostilitate sau furie extrema fata de un frate sau egal (coleg), timiditate extrema sau retragerea fata de colegi, evitarea temelor sau altor sarcini. Plansul, tristetea extrema care persista in timp, declaratii repetate legate de nemultumire de sine sau legate de lipsa prietenilor sunt dificultati adaptative ale copilului care incearca sa iti transmita ca se afla intr-o stare emotionala dificila si ca are nevoie de ajutor pentru a o depasi. Imposibilitatea de a efectua diferite activitati la standarde asteptate sau prezenta unui comportament constant nemotivat fata de ceea ce este necesar sa realizeze,  poate avea legatura cu o problema din viata copilului si nu cu dificultatea sarcinilor in discutie. Aceasta situatie poate sa apara in cadrul academic, in clasa, dar poate sa acapareze toate domeniile vietii individului.
Scopul acestei evaluari este de a determina ceea ce se intampla in viata psihologica a copilului si cum ar putea sa fie ajutat sa se comporte intr-un mod mai adecvat (adaptat) si mai constructiv. Testarea nu poate identifica in mod necesar cauza exacta in cazul unor tulburari, mai ales daca este vorba de o problema emotionala complexa, dar va oferi o serie de indicii care pot ajuta familia si pot ghida copilul in directia corecta.
Evaluarea psihologica poate sa fie o procedura costisitoare, de aceea exista si posibilitatea unor consultatii gratuite in limita timpului si a spatiului, in cadrul Institutului de Relatii Umane.

Toate acestea sunt posibile pentru ca lucram cu oameni, pentru ca avem nevoie unii de altii si pentru ca unele lucruri sunt mai importante decat altele… iar sanatatea psihologica a copiilor nostri este esentiala pentru un viitor mai bun si pentru echilibru in societate.

Psiholog clinician,

Sorana Mocanu

Publicat în Fără categorie | Lasă un comentariu